Einstein – Teoria speciala (restransa) a relativitatii
“A trecut aproape un secol de cand Einstein a facut cunoscute lumii descoperirile sale, si totusi cei mai multi dintre noi vedem spatiul si timpul in termeni absoluti. Teoria speciala a relativitatii (teoria restransa a relativitatii) nu ne-a intrat in sange – nu o simtim. Implicatiile ei nu sunt usor de intuit pentru noi. Motivul e foarte simplu : efectele relativitatii speciale depind de cat de repede ne miscam, iar la vitezele masinilor, avioanelor sau chiar ale navelor spatiale aceste efecte sunt minuscule.”
“Exista diferente in perceptia spatiului si timpului intre persoanele ramase in repaus fata de pamant si cele calatorind in masini si avioane, dar ele trec intotdeauna neobservate. Insa daca cineva ar calatori intr-un vehicul futuristic la o viteza comparabila cu viteza luminii, efectele relativiste ar deveni evidente. (In zilele noastere experimente ingenioase au permis observarea clara si precisa a proprietatilor relative ale spatiului si timpului prezise de teoria lui Einstein.)”
“Teoria speciala a relativitatii ne cere sa punem capat ideii de timp absolut! In locul acesteia, fiecare observator trebuie sa aiba propria sa masura a timpului. Trebuie sa acceptam ca timpul nu este complet separat de spatiu si independent fata de acesta, ci este combinat cu el, formand impreuna un obiect numit spatiul-timp.”
“Postulatul fundamental al teoriei speciale a relativitatii a lui Einstein, afirma ca legile fizicii (oricare ar fi ele) trebuie sa fie aceleasi pentru toti observatorii aflati in miscare rectilinie si uniforma, indiferent de viteza cu care ei se deplaseaza.”
“Conform teoriei speciale a relativitatii, un corp nu poate atinge niciodata viteza luminii, deoarece astfel masa lui ar deveni infinita, iar, datorita echivalentei intre masa si energie (E=mc2), ar fi nevoie de o energie infinita pentru a ajunge aici. Acesta este si motivul pentru care orice corp normal este constrans de relativitate sa se miste mereu la viteze mai mici decat viteza luminii. Numai lumina, sau alte unde care nu poseda masa intrinseca, se pot propaga cu viteza luminii. Aceasta limita se aplica nu numai obiectelor materiale, ci si semnalelor si influentelor de orice fel. Nu exista nici o posibilitate de a comunica informatie sau vreo perturbatie de orice tip dintr-un loc in altul cu o viteza mai mare decat viteza luminii.”
“S-a demonstrat dupa aproape un secol de eforturi din partea fizicienilor experimentatori, ca pentru toti observatorii viteza luminii este aceeasi si are valoarea constanta de 186.000 de mile/s (300.000 km/s) indiferent de sistemul de referinta ales pentru comparatie. (In anul 1676 masuratorile astronomului Christensen Roemer aratau o valoare a vitezei luminii de aproximativ 140.000 mile/s, o realizare extraordinara pentru acele vremuri, infaptuita cu 11 ani inainte ca Newton sa publice Principia Mathematica!)”
“Einstein a acceptat valoarea constanta a luminii pentru ca in felul acesta rezolva contradictia care il tulburase inca din adolescenta, indiferent cat de tare alergi dupa o raza de lumina, ea fuge de tine cu viteza luminii. Nu poti schimba viteza luminii, ca sa nu mai vorbim ca e imposibil s-o incetinesti pana se opreste. Cazul a fost inchis! Acest triumf asupra paradoxului nu a fost o victorie usoara. Einstein a inteles ca o valoare constanta a vitezei luminii implica detronarea fizicii newtoniene.”
“In teoria newtoniana a gravitatiei, un corp exercita o atractie gravitationala asupra altuia cu o forta determinata doar de masele corpurilor si de marimea distantei dintre ele. Forta nu are nimic de-a face cu timpul cat cele doua obiecte s-au aflat unul in prezenta altuia. In conformitate cu aceasta teorie daca Soarele ar exploda brusc, Pamantul si-ar schimba instantaneu traiectoria, incepand sa se departeze de la orbita lui eliptica obisnuita. Cu toate ca luminii generate de expozie i-ar trebui 8 minute pentru a ajunge de la Soare la Pamant, in teoria lui Newton informatia ca Soarele a explodat ar fi transmisa instantaneu pe Pamant printr-o schimbare brusca a fortei gravitationale care ii guverneaza miscarea. Aceasta concluzie este in contradictie cu relativitatea speciala, care ne asigura ca nici o informatie nu poate fi transmisa mai repede decat viteza luminii – transmiterea instantanee ar fi cea mai flagranta violare a acestui concept.”
“Teoria speciala a relativitatii a pregatit astfel imediat terenul pentru cel de-al doilea mare conflict din fizica.Tot Einstein a fost cel care a rezolvat si acest conflict intre teoria newtoniana a gravitatiei si teoria speciala a relativiatii!”
“Avand incredere in veridicitatea teoriei relativitatii speciale si fara a putea combate muntele de dovezi experimentale ce sustineau teoria lui Newton, intre 1908 si 1914, Einstein a facut un numar de tentative nereusite pentru a gasi o teorie a gravitatiei care sa fie in acord cu relativitatea speciala. In cele din urma, in 1915, el a propus o teorie chiar mai revolutionara, pe care astazi o numim teoria generala a relativitatii. Cu aceasta teorie, Einstein a revolutionat din nou intelegerea noastra asupra spatiului si timpului aratand ca ele se deformeaza pentru a transmite forta gravitationala!”
Sursa :
Scurta istorie a timpului (1988) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 2001, 2005)
Visul lui Einstein (1993) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 1997, 2005, 2010)
Universul intr-o coaja de nuca (2001) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 2004)
O mai scurta istorie a timpului (2005) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 2007)
Universul Elegant (1999, 2003) – Brian Greene (publicata in limba romana in 2008)
Sase lectii usoare (1963,1989,1995) – Richard Feynman (publicata in limba romana in 2007, 2010)
(editiile noi sunt imbogatite cu ultimele descoperiri)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu