Einstein – Teoria Generala a Relativitatii
“Chiar inainte de descoperirea relativitatii speciale, teoria newtoniana a gravitatiei avea o lacuna importanta. Ea nu ne spune ce este gravitatia!! Cum e posibil ca doua corpuri care sunt fizic separate unul de altul, uneori la sute de milioane de km sau mai mult, sa-si influenteze totusi reciproc miscarea? Prin ce mijloace executa gravitatia aceasta misiune? Aceasta era o problema de care insusi Newton era constient :
“Este de neconceput ca materia bruta, neinsufletita, sa actioneze si sa afecteze alta materie, fara intermedierea vreunui lucru nematerial si fara existenta contactului reciproc. Faptul ca gravitatia ar trebui sa fie intrinseca, inerenta si esentiala materiei asa incat un corp sa poata actiona asupra altuia de la distanta, prin vid, fara nici un fel de intermediar, si prin care actiunea si forta sa fie transmise de la unul la altul, este pentru mine o absurditate atat de mare, incat cred ca nici un om inzestrat cu gandire filozofica nu o poate accepta. Gravitatia trebuie sa fie provocata de un agent care actioneaza constant, in conformitate cu anumite legi; insa las la latitudinea cititorilor mei sa hotarasca daca acest agent este material sau imaterial.” – Sir Isaac Newton’s Mathematical Principle of Natural Philosophy and His System of the World”
“Cu alte cuvinte, Newton a acceptat existenta gravitatiei si a elaborat ecuatiile ce descriu cu precizie efectele ei, dar nu a oferit niciodata vreo explicatie privind modul in care functioneaza ea. El a dat lumii “manualul utilizatorului” pentru gravitatie, care descria modul de intrebuintare al acesteia – instructiuni pe care fizicienii, astronomii si inginerii le-au exploatat cu succes pentru a pregati drumul rachetelor spre Luna, Marte si alte planete ale sistemului solar; pentru a prezice eclipsele de Soare si de Luna; pentru a prezice miscarea cometelor, etc. Dar el a lasat substratul acestor actiuni – continutul “cutiei negre” a gravitatiei – intr-un mister total ! ”
“Einstein a inteles ca, in pofida sutelor de ani de confirmari experimentale, teoria speciala a relativitatii conducea la concluzia ca exista un “defect” subtil al teoriei lui Newton si ca “repararea” ei presupunea dezvaluirea intregii si adevaratei naturi a gravitatiei. Viziunea lui Einstein nu numai ca a umplut lacunele teoriei newtoniene ci va reformula complet perspectiva asupra gravitatiei si, cel mai important, o va face intr-o maniera perfect coerenta cu teoria relativitatii speciale. Ideea cheie pe care a avut-o Einstein este faptul ca miscarea accelerata si gravitatia sunt profund legate una de cealalta, de fapt nu pot fi efectiv deosebite.”
“Miscarea accelerata nu are ca rezultat doar curbarea spatiului, ci produce o curbare analoaga a timpului. Prin impletirea spatiului si timpului intr-o structura unificata spatio-temporala, relativitatea speciala proclama ca “ce este adevarat pentru spatiu este adevarat si despre timp”. Aceste observatii l-au condus pe Einstein spre pasul decisiv, a facut urmatoarea presupunere cu privire la continutul “cutiei negre” a gravitatiei – mecanismul prin care aceasta actioneaza. Gravitatia, dupa Einstein, este deformarea spatiului si timpului.” Gravitatia nu este o forta ca oricare alta, ci o consecinta a faptului ca spatiul-timp nu este plat. Spatiul - timp este curbat de distributia masei si energiei prezente acolo.
“Einstein ne-a invatat ca deformarea spatiului este gravitatie. Simpla prezenta a unui obiect masiv face ca spatiul sa reactioneze deformandu-se. Obiectele se misca prin spatiu (spatiu-timp), de-a lungul celor mai scurte traiectorii posibile - traiectoriile “cele mai usoare” sau traiectoriile “de minima rezistenta”. Daca spatiul este deformat, asemenea traiectorii vor fi curbate. Pamantul este mentinut pe orbita in jurul Soarelui pentru ca se rostogoleste de-a lungul unei vai din textura spatiului deformat, urmand de fapt “traiectoria de minima rezistenta” in regiunea deformata din jurul Soarelui.”
“Nu numai ca spatiul si timpul sunt influentate de starea de miscare a unui observator, dar ele se pot si deforma si curba ca raspuns la prezenta materiei si energiei. Aceste distorsiuni ale texturii spatiului si timpului transmit forta gravitationala dintr-un loc in altul. Din perspectiva teoriilor speciala si generala a relativitatii spatiul si timpul devin participanti intimi la evenimente. Spatiul nu mai este doar un cadru pasiv in care se desfasoara evenimentele universului. Forma spatiului se schimba, raspunzand obiectelor prezente. Spatiul si timpul nu numai ca afecteaza, dar sunt afectate de tot ce se intampla in univers.”
“Fiecare dintre noi - ca orice alt obiect masiv - deformeaza textura spatiului din imediata vecinatate, dar masa relativ mica a unui corp uman face ca aceasta deformare sa fie infima.”
Sursa :
Scurta istorie a timpului (1988) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 2001, 2005)
Visul lui Einstein (1993) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 1997, 2005, 2010)
Universul intr-o coaja de nuca (2001) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 2004)
O mai scurta istorie a timpului (2005) - Stephen Hawking (publicata in limba romana in 2007)
Universul Elegant (1999, 2003) – Brian Greene (publicata in limba romana in 2008)
Sase lectii usoare (1963,1989,1995) – Richard Feynman (publicata in limba romana in 2007, 2010)
(editiile noi sunt imbogatite cu ultimele descoperiri)
